M-ai omorât, Ciupico, cu toate fotografiile și muzica ta! De ieri tot înghit pilulele tale, una după alta, ca-ntr-un tratament din ăsta intensiv de spălare pe creier și care mă omoară de plăcere. Mi-au amorțit urechile sub căști 🙂
Ți-aș transforma blogul într-un soi de playlist, ca să ruleze totul, într-o buclă continuă…
Ma bucur ca’ti plac unele din ele. si eu m’am gîndit ca n’ar fi rau ca sa le pun pe un suport cumva si sa le ascult în masina ( mai ales cînd fac trasee lungi pîna în tara si sînt singur- daca se poate cu tot cu imagini). înteleg treaba cu amortitul urechilor sub casti . eu în plus le stric destul de des (adorm cu ele).
Ramîne între noi dar si mie mi se întîmpla sa ma uit la ele în bucla. oh Narcis! oh placeri vinovate 🙂
Nu-mi plac doar unele dintre ele, ci cam toate (nu pot să vărs un butoi de like-uri peste tine!), aici e problema și d-aia mă gândeam la un play list de tip buclă (Narcis, spui? Oh, oh!!) 🙂 Dacă ajungi să treci muzica asta pe-un suport ceva, dă-i share pe undeva, spre mine, nu te zgârci, bine?
Îmi petrec cea mai mare parte din zi la birou, într-o încăpere cu câțiva colegi, prieteni, zi-le cum vrei, dar pe care nu-mi permit să-i omor cu muzica mea. Căștile îmi sunt salvarea. Și nu pot trăi fără ele câtă vreme nu pot trăi fără muzică. Ore-n-șir ascult și greu îmi găsesc o pereche de căști confortabile și nu știu de ce, uite, și la mine se strică des, deși nu adorm cu capul pe birou. Probabil pentru că-i uzura mare 🙂
Mă bucur că te-am găsit. O să-i mulțumesc lui Alexe 😉
merci, utimele pe care le’am stricat sînt niste pioneer din anii 80 (erau “crema” pentru dj-ei). le repar la un minitehnicus cînd vin în tara. cu Dan era vorba sa ne vedem diseara daca scapa de la nu stiu ce interviu cu nu stiu ce cap încoronat în timp util.
Aha, și tu locuiești în Bruxelles. Bine, acum m-am prins 😀 Eu am crezut că ai fost în trecere, la un moment dat 🙂
O să-i mulțumesc eu, cândva, cumva. Dacă vă întâlniți diseară, îmi pun și eu aici, la București, un pahar cu vin roșu și închin cu voi 😉
M-ai omorât, Ciupico, cu toate fotografiile și muzica ta! De ieri tot înghit pilulele tale, una după alta, ca-ntr-un tratament din ăsta intensiv de spălare pe creier și care mă omoară de plăcere. Mi-au amorțit urechile sub căști 🙂
Ți-aș transforma blogul într-un soi de playlist, ca să ruleze totul, într-o buclă continuă…
Ma bucur ca’ti plac unele din ele. si eu m’am gîndit ca n’ar fi rau ca sa le pun pe un suport cumva si sa le ascult în masina ( mai ales cînd fac trasee lungi pîna în tara si sînt singur- daca se poate cu tot cu imagini). înteleg treaba cu amortitul urechilor sub casti . eu în plus le stric destul de des (adorm cu ele).
Ramîne între noi dar si mie mi se întîmpla sa ma uit la ele în bucla. oh Narcis! oh placeri vinovate 🙂
Nu-mi plac doar unele dintre ele, ci cam toate (nu pot să vărs un butoi de like-uri peste tine!), aici e problema și d-aia mă gândeam la un play list de tip buclă (Narcis, spui? Oh, oh!!) 🙂 Dacă ajungi să treci muzica asta pe-un suport ceva, dă-i share pe undeva, spre mine, nu te zgârci, bine?
Îmi petrec cea mai mare parte din zi la birou, într-o încăpere cu câțiva colegi, prieteni, zi-le cum vrei, dar pe care nu-mi permit să-i omor cu muzica mea. Căștile îmi sunt salvarea. Și nu pot trăi fără ele câtă vreme nu pot trăi fără muzică. Ore-n-șir ascult și greu îmi găsesc o pereche de căști confortabile și nu știu de ce, uite, și la mine se strică des, deși nu adorm cu capul pe birou. Probabil pentru că-i uzura mare 🙂
Mă bucur că te-am găsit. O să-i mulțumesc lui Alexe 😉
merci, utimele pe care le’am stricat sînt niste pioneer din anii 80 (erau “crema” pentru dj-ei). le repar la un minitehnicus cînd vin în tara. cu Dan era vorba sa ne vedem diseara daca scapa de la nu stiu ce interviu cu nu stiu ce cap încoronat în timp util.
Aha, și tu locuiești în Bruxelles. Bine, acum m-am prins 😀 Eu am crezut că ai fost în trecere, la un moment dat 🙂
O să-i mulțumesc eu, cândva, cumva. Dacă vă întâlniți diseară, îmi pun și eu aici, la București, un pahar cu vin roșu și închin cu voi 😉
da ok cu moderatie